Un oras superb , cu strazi impecabile, sute de canale care se zice ca sunt mai multe decat la Venetia , un port imens al 3-lea ca marime din Europa si multe alte detalii pe care le puteti gasi pe Wikipedia .

O sa va povestesc insa aventurile traite de mine acolo In primul rand veneam dinspre Cehia si dupa ce ma plimbasem noaptea prin Praga cand sa intru in Hamburg am vazut in stanga si in dreapta cred ca sute de macarale semn ca apare portul. Lumina evident nu era fiindca se pare ca faceau economie pe vremea aia. Eu am fost la inceputul lui februarie si era si o iarna ciudatica.

Orasul pare super bine organizat probabil ca orice alt oras german datorita inclinatiei native spre ordine si organizare in general. Peste tot daca esti turist poti gasi puncte de informare , poti afla ce e de facut in oras si pe unde merita sa te plimbi daca vrei sa vezi Opera , teatrele si alte obiective istorice.  Am incercat aici sa vad bucatele de oras efectiv de aproape asa ca am parcat masina si am luat-o la picior prin oras avand timp restrans ce-i drept dar am incercat sa fiu cat mai aproape de oras.

NU am mers la teatru sau opera fiind toate in germana limba pe care nu o cunosc si mi se pare si infernal de invatat. Marele noroc e ca hamburghezii ( nu hamburgherii ) vorbesc engleza sau macar se chinuie si tot iti afli raspunsul la intrebari.

Am surprins cateva instantanee interesante ca de exemplu acesta cu batrana , probabil fost fan Holsten , care se uita atenta la cat mai costa produsul. Mi-a placut super mult babuta, arata exact ca in povestiri

Tot pe undeva pe langa batranica curioasa era si un restaurant chinezesc. Nu am intrat deoarece eram in graba dar am apucat sa vad pe geam sistemul de servire , foarte interesant de altfel.  Clientii stateau la un soi de masa / bar intr-un cerc cu bucatarii in mijloc iar mancarea se rotea exact cum fac trenuletele pe sina. De fiecare data cand cineva alegea ceva de acolo il lua pur si simplu si era notat de ospatar iar locul imediat era umplut de alta specialitate sau de o noua portie. Intre timp un alt tip le povestea celor de acolo ce pune bucatarul pe ” circuit ” si de ce sa manance. Or fi si la noi restaurante asa ca eu nu am vazut ?

Si nu in ultimul rand am vazut ca nemtii nu uita si nu iarta. Pe una din strazile din centru era un magazin , gol golut si in timpul zilei , cu un vanzator trist si oameni uitandu-se chioras la el. Se numea evident American Boots